Sari la conținut

Afișată în: Părinți, Profesori, Toate, Violență

Ce înseamnă BULLYING ?

Bullyingul este un tipar de comportament agresiv mai degrabă decât un incident izolat.

Pentru a fi considerat bullying comportamentul trebuie să fie agresiv nedorit – un comportament agresiv trebuie să includă:

  • Dezechilibru de putere între persoane.
  • Probabilitate mare de repetare a comportamentelor de intimidare.
  • Intenția de a provoca suferință, prejudicii.
  • Spațiul în care se petrece agresiunea este unul limitativ (ex. clasă, școală, cartier) greu de evitat de către victimă.

 

Câte tipuri de bullying există?

Bullying fizic (atunci când victima este hărțuită fizic: împingeri, lovituri, etc.).

Bullying verbal (victima este agresată verbal: înjurături, jigniri, amenințări).

Bullying psihologic/emoțional (răspândirea de zvonuri sau excluderea dintr-o conversație sau activitate).

Bullying social – uneori denumit bullying relațional, se referă la lezarea reputației sau a relațiilor unei persoane și include:

  • Excluderea și izolarea intenționată a acesteia.
  • Influențarea altor persoane de a nu fi prieteni cu acea persoană.
  • Bârfitul, lansarea și răspândirea zvonurilor despre acea persoană.
  • Punerea persoanei într-o situație stânjenitoare în public.

Bullying virtual sau Cyber-bullying (copilul primește e-mailuri, mesaje text, DM-uri sau chiar postări pe rețele sociale).

Unde se produce bullying-ul?

Poate avea loc oriunde (la școală, la locul de joacă, în cercul de prieteni, pe internet etc).

Cum recunoști dacă copilul tău se află într-o situație de bullying ?

Semnele la care ar trebui sa fi atent, includ:

  • Comportament anxios, nervos sau extrem de vigilent.
  • Urme fizice precum vânătăi inexplicabile, zgârieturi, răni sau chiar oase rupte.
  • Frica sau refuzul de a merge la școală.
  • Un număr limitat de prieteni la școală sau în afara ei.
  • Deteriorarea hainelor/neglijența vestimentară, pierderea sau distrugerea electronicelor sau a altor lucruri personale.
  • Cere adesea bani.
  • Performanță academică scăzută.
  • Absentează de la școală sau sună pentru a merge acasă.
  • Încercarea de a sta lângă adulți.
  • Nu doarme bine și poate avea coșmaruri.
  • Acuză dureri de stomac, de cap sau alte afecțiuni fizice.
  • Este stresat în mod regulat după ce petrece timp online sau pe telefon fără a avea o explicație rezonabilă.
  • Devine neobișnuit de secretos mai ales când vine vorba despre activități online.
  • Este agresiv și are izbucniri de furie.

 

Ce poți face ?

  • Ascultă-ți copilul cu calm și deschidere, fă-l să se simtă susținut și auzit, să înțeleagă că nu este vina lui și că acest comportament este întotdeauna mai mult despre persoana care se implică în acest fel de comportament.
  • Asigură-i un suport permanent – asigură-te că el știe că poate vorbi cu tine oricând și reasigură-l că lucrurile se vor îmbunătăți.
  • Discută cu profesorul, consilierul școlar sau cu directorul, întreabă care sunt pârghiile pe care școala le are în astfel de situații.
  • Devino un partener al școlii în prevenirea bullyingului.
  • Raportează hărțuirea gravă și repetată.
  • Cere ajutor din surse din afara școlii.

 

Cum poți preveni astfel de situații ?

  • Explică-i copilului ce este bullyingul  – primul pas pe care poți să-l faci ca să-i asiguri siguranța copilului, fie că este in mediul fizic, fie în mediul online, este să te asiguri că el cunoaște problema.
  • Discută deschis  și frecvent cu copilul – odată ce știe ce este bullyingul, copilul va fi capabil să-l identifice mult mai ușor, fie că i se întâmplă lui ori altcuiva.
  • Oferă-i copilului suport pentru a-și forma o bună stimă de sine, tratează-l cu respect.
  • Nu în ultimul rând, sprijină copilul prin puterea exemplului personal. Comunică asertiv, investește în prietenii și învață-l pe copil să-și facă prieteni.

 

De ce copiii nu cer ajutor ?

  • Copilul care este agresat se simte neajutorat. Copiii vor să se descurce singuri pentru a simți că dețin controlul. S-ar putea să le fie teamă să fie văzuți ca fiind slabi sau că pârăsc.
  • Copiii se pot teme de reacția/răzbunarea copiilor care i-au agresat.
  • Copiii vor ca adulții să nu știe ce se spune despre ei, indiferent dacă este adevărat sau fals. De asemenea, se pot teme că adulții îi vor judeca sau îi vor pedepsi că sunt slabi
  • Copiii agresați se pot simți deja izolați social. Pot să creadă că nimănui nu-i pasă de ei sau că nimeni nu i-ar putea înțelege.
  • Copiii se pot teme să nu fie respinși de colegii lor. Prietenii i-ar putea proteja împotriva agresiunii.

 

Ce efecte are bullying-ul?

Efectele psihologice ale bullying-ului includ depresia, anxietatea, diminuarea stimei de sine, comportamente autodistructive (în special pentru fete), consum de alcool și droguri, agresiune și implicare în acte de violență ((în special pentru băieți).

 

Dragi părinți,

„Copiii cresc zâmbind, copiii cresc în joacă, ei cresc folosind culorile și dând crezare poveștilor care se termină cu bine. Când violența le șterge zâmbetul sau le oprește joaca sau schimbă culorile în negru și face poveștile de necrezut, copiii nu mai cresc pe dinăuntrul lor.”

(Dr. Cristian Andrei)

 Unde poți cere ajutor?

Poți consulta adresele de contact ale structurilor preventive competente – aici.

Telefonul copilului 116111
Numarul unic pentru copii 119
sau la SCHOOLHUB 0374.078.078, o linie de suport psihologic gratuită

Surse de informare:

https://www.cdc.gov

Materiale similare:

Semnalare eveniment:

Serviciul Unic de urgență - 112

În cazuri grave, care reprezintă o urgență: semnalați telefonic prin Serviciul Național Unic de Apel de Urgenţă 112

Numărul UNIC național pentru copii

destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului.

Articole recente