Conținut curs
Fenomenul de violență școlară
Despre lecție

FENOMENUL DE TIP BULLYING:

Bullying-ul se referă la acele comportamente prin care o persoană sau un grup de persoane intimidează, rănește, umilește, înjosește în mod intenționat și repetat o altă persoană, în condițiile în care între persoana/ grupul care rănește și persoana rănită există un dezechilibru de putere.

Nu orice tip de comportament agresiv este un comportament de bullying!

Pentru a face diferența, avem nevoie să privim comportamentul în contextul în care el apare: când s-a întâmplat, cu cine, unde, de câte ori, ce s-a întâmplat după.

Criteriile esențiale ale fenomenului bullying:

Criteriul repetiției

   În relatările victimelor sau martorilor identificăm expresii, precum: „în fiecare zi”, „întotdeauna”, „de fiecare dată”, „mereu”, „tot timpul” etc.

Criteriul intenției

Un comportament făcut cu intenția de a răni, nu este accidental sau rezultat al trăirii unor emoții de furie

Criteriul puterii

Puterea este abilitatea de a provoca o schimbare sau un răspuns din partea unei alte persoane în sensul dorit de noi.

Cine este implicat în bullying?

O situație de bullying rareori implică numai două părți care interacționează, adică agresorul și victima. De obicei, este o situație de grup, care implică mai mult de doi participanți în diferite roluri, reflectând dinamica de la baza statutului și relațiile de putere din grup. Tiparul bullyingului  include agresor, asistenții (numiți și adepți), victima, martorii pasivi și posibili apărători ai victimei.

Rolurile de grup într-o situație de bullying

Contextul în care se manifestă bullying-ul

Exemplu 1:

 D.M. se ceartă cu un coleg de la un meci de fotbal. Colegul respectiv a ratat o ocazie de gol și echipa celor doi băieți a pierdut. D.M. îl împinge pe colegul lui și îi spune că nu e în stare de nimic.

Exemplu 2:

T.R. l-a împins pe un copil mai mic care trecea prin fața clasei lui și i-a spus: „De ce intri, mă, în mine? Nu ai destul loc pe unde să mergi?” Toți colegii care erau împreună cu T.R. au început să-l împingă pe el și să-i spună același lucru, în timp ce râdeau.

Comportamentul agresiv are funcții diferite

Același tip de comportament agresiv apare ca:

agresivitate reactivă (reacție la o emoție de disconfort, resimțită ca urmare a unor conflicte, a frustrării sau dezamăgirii);

agresivitate instrumentală (nu are în spate un disconfort, ci este un instrument prin care copilul obține niște beneficii sociale: statut, putere, prestigiu, popularitate, respect etc.).