Delincvență juvenilă pentru liceu
Despre lecție

Ce este infracțiunea?

Infracţiunea: fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.

Infracțiunile sunt consecințe ale unor conflicte spontane între elevi, care degenerează în acte de violență fizică.

Tipuri de infracțiuni comise în incinta și zona adiacentă a școlii:

  • Lovirea sau alte acte de violență;
  • Furtul;
  • Tâlhăria;
  • Vătămarea corporală (din culpă);
  • Amenințarea;
  • Șantajul;
  • Hărțuirea;
  • Lipsirea de libertate în mod ilegal;
  • Violul;
  • Consumul/comercializarea de droguri; 

Lovirea sau alte violențe (art. 193 C.P.): fapta de lovire sau orice acte de violență cauzatoare de suferință fizică, de leziuni traumatice sau care afectează sănătatea unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale.

  • Exemplu:

În timp ce se aflau în  pauza dintre orele de curs în curtea interioară a școlii, elevul B.A.C (14 ani) din clasa a VII-a, pe fondul unor discuții în contradictoriu (conflict spontan), l-a împins pe elevul B.A.S. (11 ani), din clasa a V-a, acesta căzând la pământ şi lovindu-se în zona umărului, fără a necesita internarea în spital. B.A.C. este cunoscut cu unele deficiențe de acomodare la normele impuse în mediul școlar, prin regulamentul de ordine interioară. B.A.S. este caracterizat ca un copil liniștit, integrat în colectivul clasei, fără a avea devieri comportamentale. În prezent, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, fapta prev. de art. 193, alin. 1 – Cod Penal.

 Vătămare corporală (art. 194 C.P.): fapta prevăzută la art. 193, care a cauzat consecințe, precum: o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății persoanei, care au necesitat îngrijiri medicale mai mult de 90 de zile, prejudiciu estetic grav și permanent, punerea în primejdie a vieții.

Vătămare corporală din culpă: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l vadă.

    • Exemplu:

Aflându-se în curtea școlii, alături de colegii din clasa a VIII-a, sub supravegherea dnei prof. C.B.E., eleva M.K.I s-a dezechilibrat și s-a accidentat în timpul unei activități sportive, provocându-și leziuni traumatice la nivelul membrului inferior stâng. Ulterior, însoțită de prof. dirigintă, eleva minoră a fost transportată la spitalul municipal, unde i s-a stabilit diagnosticul de „luxație de rotulă”, fără a rămâne sub supraveghere medicală. S-au efectuat acte de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ,,vătămare corporală din culpă”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 196, alin. 2 din C.P.

Furtul ( 228-art. 230, alin (1) C.P.): luarea unui bun (mobil) din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.

  • Exemplu:

Poliția unei localități din România a fost sesizată prin plângere de către numita CA.P., elevă în clasa a IX-a, cu privire la faptul că a fost victima unui furt. În timp ce se afla la orele de curs, și-a lăsat telefonul mobil, marca Samsung, pe bancă, iar după câteva minute, nu l-a mai găsit. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de furt, faptă prevăzută de art. 228, alin.(1) din C.P., în vederea identificării autorilor și recuperarea prejudiciului cauzat. Tendința elevilor de a introduce în unitatea de învățământ bunuri personale având o valoare semnificativă, neglijența în păstrarea acestora, îi transformă în potențiale victime ale unor infracțiuni.

Tâlhăria (art. 233 C.P.): furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputința de a se apăra, în scopul păstrării bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, sau pentru a-și asigura scăparea.

Amenințarea (art. 206, alin (1) C.P.): fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare împotriva acesteia sau a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere.

Șantajul (art. 207 C.P.): constrângerea unei persoane, în scopul de a dobândi injust un folos, pentru sine sau pentru altul, sau amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori membrii familiei sale.

Hărțuirea (art. 208 C.P.): fapta repetată, fără drept și fără un interes legitim de urmărire a unei persoane, de supraveghere a locuinței, a locului de muncă, alte locuri frecventate de aceasta, ori efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvența lor, îi cauzează o temere persoanei.

  • Exemplu:

Elena și Maria sunt colege de clasă, iar în trecut au fost prietene bune. Prietenia lor s-a destrămat în momentul în care Elena a decis să iasă la un suc cu iubitul Mariei. Din acel moment, între ele sunt numeroase conflicte. Citind conversațiile dintre cei doi, Maria s-a enervat foarte tare, spunându-i Elenei, prin intermediul aplicațiilor de socializare: „Dacă te mai prind vorbind cu iubitul meu, o să spun tuturor că ai furat cheia de la jurnalul Ioanei și ai citit tot ce scria în el”. Însă Maria a continuat conflictul, apelând-o pe Elena pe telefon în mod repetat, la ore târzii, pentru a-i adresa cuvinte jignitoare, provocându-i o stare de teamă.

Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205 C.P.): răpirea sau lipsirea de libertate a persoanei care se află în imposibilitatea de a-și exprima voința ori de a se apăra, în condițiile respectării dreptului la libertate și la siguranță.

Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (art. 372, alin (3) C.P.): fapta de a purta, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în sediile autorităților publice, în insituțiile publice etc., obiecte fabricate pentru tăiere, înțepare, lovire, arme neletale nesupuse autorizării, dispozitive pentru șocuri electrice, substanțe iritant lacrimogene sau cu efect paralizant.

  • Exemplu:

Directorul unui liceu tehnologic dintr-un județ a sesizat telefonic poliția municipală, cu privire la faptul că minorul C.C.T., în vârstă de 16 ani, elev în clasa a X-a, în timp ce se afla în incinta școlii, a fost observat de un coleg de clasă că avea asupra sa un obiect metalic periculos (cuțit tip „butterfly”, de aprox. 16 cm). În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prev. și ped. de art. 372 alin. (3) din Cod Penal.

Violul (art. 218 C.P.): raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană și orice alte acte de penetrare vaginală sau anală săvârșite prin constrângere, punere în imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare.

Coruperea sexuală a minorilor (art. 221 C.P.): comiterea unui act de natură sexuală împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani și determinarea minorului să suporte sau să efectueze un astfel de act.

  • Exemplu:

Poliția s-a autosesizat cu privire la faptul că numitul P.T.C., în vârstă de 50 de ani, în calitate de paznic la un liceu economic dintr-un județ, a abordat un număr de 3 eleve din cadrul instituției, pe care le-a atins pe picior, le-a mângâiat și a intrat cu acestea în discuții cu conotații sexuale. Cele trei minore, cu vârste de 15 și 16 ani, aflate în pauza dintre cursuri, au intrat în ghereta unde paznicul își desfășura activitatea și i-au solicitat acestuia țigări. Minorele au declarat că, la momentul interacțiunii cu acesta, susnumitul se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Hărțuirea sexuală (art. 223 C.P.): pretinderea, în mod repetat, de favoruri de natură sexuală, în cadrul unei relații de muncă sau a unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare.

Consumul/comercializarea de droguri (Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri).